Legenda infiintarii manastirii Sag
ÎNFIINŢAREA Mănăstirii Timişeni, în
1944, a fost un eveniment de mare
însemnătate pentru locuitorii Şagului,
mai ales că pe seama acesteia
au apărut tot felul de legende. Una
dintre cele mai interesante legende
este varianta culeasă în 1967 de la
bătrânul pădurar Uica Pătru Casap
care în tinereţe a fost „învăţăcel” la
vechea şcoală de pădurari Timişeni.

Potrivit acestuia, totul a început în
1890, când administraţia austro-ungară
a vrut să revigoreze pădurea din
lunca Timişului, afectată de războaie
şi de acţiunea nesăbuită a omului
şi redusă, în acea perioadă, la doar
câteva pâlcuri răzleţe de stejari, ulmi
şi salcâmi. În acel an s-a decis ridicarea
unei şcoli de pădurari unde mai
mulţi tineri au fost învăţaţi cum să
îngrijească şi să sporească pădurea şi
bogăţiile ei. Printre învăţăcei se afla
şi uica Pătru care a asistat la una din
minunile Maicii Domnului.
În acele vremuri îndepărtate, oftica
(tuberculoza) făcea ravagii în rândul
bănăţenilor, iar printre ei s-a aflat şi
tânărul Ioan, feciorul unui funcţionar
al Primăriei Timişoara.

Degeaba l-au
trimis părinţii la cei mai buni doctori
din Buda şi Viena că n-a fost de nici
un folos.
Supărat şi bolnav, tânărul Ioan s-a
ascuns, izolat de lume, la şcoala de
pădurari de la Timişeni. A fost primit
în gazdă mai mult din milă şi i-a fost
dată o mică odaie unde să stea liniştit.
Auzind de tânărul refugiat aici,
Uina Nasta lu Brus
ture, o bătrână
din Şag recunoscută pentru leacurile
ei s-a oferit să-l ajute. I-a dat din
leacurile numai de ea ştiute, dar l-a
avertizat pe tânăr că nu va funcţiona
dacă nu se va ruga, de trei ori
pe zi, Sfintei Maria. După un an de
rugăciuni, obrajii tânărului Ioan au
recăpătat culoare, boala i-a dispărut
şi a putut păşi din nou în viaţă.
Tămăduirea a fost un adevărat miracol
făcut de Sfânta Maria, chiar aici,
în odaia Școlii de Pădurari.
Vestea
miracolului s-a răspândit cu repeziciune,
ajungând la urechile preoţilor
de la Timişoara. Ei au decis să
ridice o mănăstire pe locul vechii
Şcoli de Pădurari. Clădirea şcolii a
devenit vechiul Paracliser iar în jurul
ei s-au ridicat chiliile mănăstireşti.
Aşezământul a fost dăruit iniţial cu
hramul „Sf Maria”, la 15 august. Ulterior
a primit un nou hram – Tăierea
Capului Sf. Ioan Botezătorul.

